Cum crestem puii de ciobanesc german

Puii de ciobanesc german se nasc neajutorati si dependenti de mama lor, ei nu vad si nu aud, nu-si pot regla temperatura corpului si necesita multa grija si tandrete din partea mamei lor.

 

Singurul lucru pe care-l fac e sa se tarasca spre caldura mamei lor, ghidati si de mirosul laptelui ei.

 

Dupa ce s-au nascut, cu grija ajutam femela sa-i scoata din sacul fetal, legam si taiem cordonul ombilical, uscam puii bine cu prosoape de bumbac si ii lasam sa exploreze burta mamei lor in cautarea laptelui. Noua mamica e foarte surescitata si ingrijorata de fiecare nou nascut si cateodata taie prea scurt cordonul ombilical al puilor, ceea ce ar putea duce mai tarziu la hernie a ombilicului, iar pentru a se inchide ia mai mult timp.

 

Dupa ce vedem ca fiecare puiut e vesel, activ, se hraneste bine, punem la gatutul lor cate o panglica colorata, apoi ii cantarim. Notam culoarea&greutatea fiecarui pui si mentinem masuratorile in zilele urmatoare, pentru a ne asigura ca iau in greutate. Greutatea normala a unui pui de ciobanesc german, la fatare e de 370-600 g. Greutatea medie e de 460g.
Facem tot posibilul ca puii de sa aiba un start sanatos. Travaliul femelei poate dura de la 6 la 18 ore, poate si mai mult, cand are  pui numerosi si considera ca e buna o pauza intre fatari. Temperatura camerei unde e cutia de fatare e mentinuta constanta, la 28-29 de grade, primele doua saptamani, apoi o reducem la normal spre sfarsitul celei de-a treia saptamani.
Prezenta noastra e necesara non stop in primele 5 zile, pentru a depista eventuale probleme, dar mai ales pentru a auzi daca vreun pui e strivit de femela, mai ales de una mai putin experimentata.
Puii se verifica de mai multe ori pe zi, pentru a ne asigura ca arata bine, sunt sanatosi, cresc in greutate.
La sfarsitul primei saptamani de viata, puiutii cantaresc 730-970 g, dublandu-si greutatea. Adesea, cei care se nasc mai mici, ii depasesc pe cei nascuti mai mari. Desi sunt mititei, deja se observa diferente intre pui. E intotdeauna un curajos- artagos care patruleaza prin cutie, un grasut, un plangacios, un altul rasfatat. Se observa si diferente intre blanita lor, putand deja sa ii identificam usor. Inca nu vad, nici nu aud si nici nu putem spune ca taraitul lor e mers adevarat.
Proaspata mamica e foarte atasata de puii sai si e foarte recalcitranta cand e vorba sa paraseasca cuibul, chiar pentru a-si face nevoile. Are un apetit impresionant, consumand triplu fata de portia obisnuita de mancare. Are nevoie de suplimente precum produse lactate, oua, ficat, pentru a face fata cererii tot mai mari de lapte. Petrece destul de mult timp dormind alaturi de puii care se hranesc, curatand cuibul, lingand puii si intorcandu-i delicat cu nasul, de cateva ori pe zi.
De la doua saptamani, puii incep sa semene cu adevarat a pui de ciobenes german, nu doar ca niste carnaciori negri de care atarna niste picioruse. Incep sa-si deschida ochii, sa auda sunetele inconjuratoare, sa se joace unul cu celalat. Sunt un deliciu sa-i urmaresti, stangaci, lenti, cazand pe-o parte in timp ce se straduiesc sa se joace.
Daca femela nu are lapte suficient, puilor le poate fi administrat lapte cu sticla. Cei mai multi pui accepta cu placere sticla cu lapte caldut, iar aceasta interactiune om-pui e binevenita.
 

Trei saptamani e varsta cea mai frumoasa. Puii sunt inconfundabili niste ciobanesti germani. Sunt vioi, jucausi, se iau la tranta, isi prind coditele unul altuia, chiar incep sa latre, exploreaza imprejurimile si interactioneaza cu mama lor. O bucurie simpla si induiosatoare sa-i urmaresti in cutia lor cum se joaca, cum se catara pe tine, cum lumea li se pare lipsita de primejdii. Au nevoie de jucarii variate, sa asculte muzica, diverse zgomote.

 

In momnetul depunerii declaratiei de monta si fatare, toti puii sunt verificati de catre un medic veterinar si sunt microcipati; solicitarea de eliberare de acte de origine (pedigree) este insotita de seria unica a microcipului pentru fiecare catel in parte.

 

La acesta varsta, puii au un mers destul de bun, se leagana dintr-o parte in alta, cantaresc intre 1.3 si 1.8 kg. E momentul sa le introducem hrana solida. La inceput nu prea au succes in a consuma noul fel de mancare, dar in cateva zile vor stapani tehnica necesara. Primesc supliment de lapte in vase mititele, ca sa invete si tehnica linsului.

 

Mama lor nu mai sta constant in preajma lor, se ocupa de curatenie si de alaptat, apoi se retrage. Urmeaza perioada cand nu va mai face fata cutateniei cuibului.

 

La patru saptamani, puii isi continua dezvoltarea, dar curatenia devine tot mai greu de intretinut. Mama petrece mai mult timp in afara cuibului, nu prea departe, ca sa poata totusi sa-si auda si sa-si vada puii. Nu e de mirare, gherutele puilor sunt destul de lungi si ascutite, iar dintii de lapte, ca niste ace fine, sunt deja crescuti.

 

Productia de lapte a femelei descreste, in timp ce apetitul puilor creste, astfel incat circa 70% din hrana ingurgitata ce catei sta in sarcina noastra. Alaptatul femelei dureaza tot mai putin, tot mai rar.
La cinci saptamani, devine si mai grea sarcina de a tine cuibul curat, de aceea e indicata si binevenita scoaterea puilor afara din cutie. La inceput, ies afara cate 10-15 minute, cand e vremea buna, iar de la sase saptamani le va face mult mai multa placere sa hoinareasca. In apropiere au o platforma de lemn unde se pot odihni, ca sa nu intre in contact cu pavimentul curtii.

 

Curtea la care au acces e destul de mare, pavata cu dale, dar de cateva ori pe zi puii sunt scosi in zona cu iarba, interactioneaza cu noi, cu ceilalti caini din canisa. Puii vor auzi diverse sunete, vor vedea diverse obiecte.
Li se fac deparazitari interne incepand cu a patra saptamana, pentru a putea creste in tihna, fara paraziti intestinali.
La implinirea varstei de sase saptamani, puii sunt vaccinati cu un vacin monovalent, urmand ca la noua saptamani sa le se administreze un vaccin heptavalent; urmeaza perioada cand primim vizitatori interesati sa vada cateii. Interactiunea dintre vizitatori si catei e benefica, fiind o socializare oportuna.
 

Dupa noua saptamani, cateii sunt gata sa mearga spre noile lor camine; au doua deparazitari interne si doua vaccinuri. La douasprezece saptamani, cateii (deja)  Dvs. vor trebui sa faca al treilea vaccin, heptavalent, rapel.

 

E destul de trist cand pleaca mititeii, dar, pentru ca ajung in familii minunate si pentru ca la noi curtea e plina de caini, acel moment e mai usor de trecut.

 

Desigur ca sunt catei pe care am pus ochii si vrem sa-i pastram pentru performante viitoare, dar facem acest gest, de a pastra unii pui, numai in masura in care le putem oferi fiecaruia atentia cuvenita.

 

spirit, dinamism, ambiție​​

 0040 744 848 317

HAUS CORVINUS KENNEL

spirit, dynamism, ambition